duminică, 21 mai 2017

Hora-MI-S-A de la Năsăud



Zilele acestea am fost împroșcați protocronist cu o horă artificială petrecută în Năsăud. Cică e cea mai mare horă, omologată chiar și de Cartea Recordurilor, să îi răsară românului verde mândria de țară tocmai atunci când în ea e tot mai puțin al ei. Oameni naivi și de bună-credință au fost adunați pe un stadion, exact ca pe vremea lui Ceaușescu, să încingă o horă, lângă porțile unde, dacă mai aveam sport de masă ca în aceleași timpuri, ar fi fost mai firesc să se marcheze, nu să se plimbe naivi ridicoli, preamărind pana de cătană, ca și când ar fi o mândrie a fi fost jandarm în imperiul Austro-Ungar, adică în ocupația anti-românească. Kitsch-ul grotesc al propagandei acestui eveniment constă în faptul că hora nu a încăput pe stadion atât de mare cât să între și în buchiile recordului (ca și când tradiția e marketing, nu dăinuire firească, netrucată). Ce au făcut atunci organizatorii? Au făcut una mare în centru și patru mici, după calapodul stadionului, astfel încât hora concentrică are ceva mai degrabă cu o spirală MISA decât cu o horă simplă, firească.



 Evenimentul e penibil și e, în definitiv, oportunisto-cronist. Nu e singurul. Dansul acesta făcut să fie omologat nu e decât un kitsch patriotard de cel mai jos nivel, așa cum poate fi orice manifestare firească împinsă în patul (iată, în stadionul) lui Procust. Balșoi, dăcește. Participanții la acest eveniment MISAcronist s-au îmbrăcat cum au știut ei mai bine ca să apere imaginea tradițională, încetățenind falsul. Imagine de mare folos imposturii daciste care bântuie în ultimul timp mai toate scenele exprimării, între Daniel Roxin și actorul Florin Zamfirescu, precum altădată între Nicolae Copoiu și Romulus Vulcănescu. Propaganda a lucrat și va lucra, precum lupul în blană de oaie. Ca să demonstreze ce? Ce anume să corupă în acest popor? Foarte simplu: să inculce ideea că nu am fi romani, supralicitând tracismul și, când are filiera creștină, să demonstreze că nu am fi nobili, ci păgâni cu haină creștină.


 Orice om de bună-credință ar trebui să se ferească de această înflorire a imposturii (nu suntem romani, ar fi teza, deci, de ce atâta Europă?) și să citească istorie, nu fabulații lipsite de veridicitate și de minimă sursă istorică. De MISOdacism, aflat la apogeu, se poate scăpa numai prin cultură. Istoriografia noastră e suficient de bogată cât să nu punem la îndoială originea noastră romană. Și, dincolo de istoriografie, limba română, asupra latinității căreia nu există nicio urmă de îndoială.


Niciun comentariu: