miercuri, 3 februarie 2016

Numai mie mi se pare o mizerie acest demers al Bibliotecii Naționale a României?

Numai mie mi se pare o mizerie acest demes? Biblioteca Națională a României propune o expoziție de cărți scrise de pușcăriași în perioada 2010-2015, validând sintagma scriitori pușcăriași de la înălțimea prestigiului de care se bucură. Că presa o creează e una, că instituția numărul unu a cărții din România o validează, mi se pare extrem de grav.
 
Care poate fi scopul? Desigur, el e unul ideologic, al noii tulpine marxiste a momentului. Acela de a produce o destabilizare a breslelor și a submina orice criteriu valoric mai există în țară. Nu mai poți spune azi că omul de la plug poate produce literatură adevărată, cum a făcut proletcultismul (din simplul motiv că nu mai ai oameni în sate) și atunci produci aceast topos penitenciar ca să ridici încă o minoritate în cârca majorității, în dauna criteriilor sociale. Un scriitor real va deveni cu timpul obiect al zeflemelii după un principiu foarte uzual în media ultimilor ani:  Fiica fostului președinte, Elena Băsescu a folosit cândva un plural greșit al cuvântului succes, zicând succesuri.  Colocvial, toată lumea azi glumește (fără notă de subsol) reproducând prostioara. Și grav e că, neavând codul, mulți oameni inteligenți se simt nesiguri care e pluralul corect tocmai din cauza acestei glumițe cu valoare de vector exponențial. Principiul e același. Succesurile sunt acești scriitori de pușcărie validați de Biblioteca Națională a României. Ca să se uite pluralul corect. Și mai e încă un sens, nu m-ar mira deloc să fie cel mai important: diminuarea memoriei scriitorilor adevărați care au murit în pușcării, uciși de regimul bolșevic, atu forte al extremei drepte.  Putem aplatiza istoria și prin butaforii ieftine atunci când ele sunt instituționale. Uniunea Scriitorilor ar trebui să dea urgent un comunicat prin care să se opună acestei expoziții. Dar cine dintre slugile de acolo are tăria aceasta?
 
Știți câte cărți au apărut în România din 2010 încoace? Multe, foarte multe. A făcut vreodată Biblioteca Națională a României măcar o expoziție de cărți ale scriitorilor prahoveni, bucureșteni, mureșeni sau timișeni? Sau a cărților apărute în regie proprie? Sau a cărților în limba maghiară apărute în România?  Sau a cărților despre plante? Sau a cărților de medicină? Mă îndoiesc. Brusc, când e util ideologic, organizează această rușine de expoziție. A, e o glumă? O glumă oficială? La acest nivel? Pentru o glumă ca asta, într-o tară civilizată (Franța, să spunem), directorul instituției ar fi silit să își prezinte demisia. O așteptăm. Măcar din sincronism potential, că tot ne place în exces.

Niciun comentariu: