joi, 10 octombrie 2013

Îmbrobodire

Faptul că literatura română e provincială se vede foarte clar în obsesia cu care așteaptă un Nobel (nu are niciunul). Cred că o soluție internă ar fi credibilizarea unui premiu literar (premiul Eminescu), așa cum există Cervantes, Apollinaire etc. acordat real și nu pe pile. În momentul de față România nu are niciun premiu literar credibil. Opera omnia nu intră în discuție pentru că acolo, după o viață, oricum ai fi, îl meriți - e, deci, un premiu de încununare, nu unul concret, ca să spun așa, textual. Nu există niciun premiu credibil, dar există o fantezie penibilă (mai mult de presă), Nobelul. Credibilizarea internă a unui premiu ar fi soluția. Dar cine să o facă atunci când Uniunea Scriitorilor a ales cum a ales? Cred că scriitorul român își merită soarta. Cu vârf și îndesat. Nu are curajul să riște nimic. El își adună frumos și docil referințele critice și așteaptă să moară.

Niciun comentariu: