duminică, 26 iunie 2011

Un poet cu care ar trebui să fim mai atenţi, aflat într-o mare suferinţă: Gheorghe Istrate, un poem genial preluat din România literară Nr. 25/2011

La 70 de ani şi încă unul...

Moto:
"Sunt douăzeci de ani şi încă unul...
N-aş vrea niciunul să i-l dau minciunii..."
(N.Labiş, 3 dec.1956)

La 70 de ani şi încă unul
potcoava coaptă-ncepe-ncet să cadă
iar vinul putrezeşte trist în cadă
pe când mă-năbuşă fierbând destinul

măselăria s-a carbonizat
am ochii goi ca două stinse parce
pruncul plângând în mine se întoarce
şi mă descoperă canonizat...

Tu pui răsadurile morţii-n spini
răsare-n urmă gheară-n altă gheară
tu luptă-te-n lupoaica ta ursară
şi îmi presează oasele în crini -

la levitaţia dintâi de astă seară
la 70 de ani şi înc-o vară...

11 mai 2011
Gheorghe Istrate

Niciun comentariu: