sâmbătă, 4 decembrie 2010

Mizeria Tismăneanu

În evz, ziarul de evaziune a adevărului, pe care când îl scapi jos sună exact ca o tavă a puterii, apare şi reapare o mizerie ignorată prea mult de mine. O nulitate numită Tismăneanu. Nu mă complic mai mult, nu scriu mai mult de două rânduri pentru că nu vreau ca încă o generaţie poetică să fi amintit zdravăn de el. Fiul primilor stalinişti vine iar să ne dea nouă lecţii de democraţie şi de anticomunism. Nu se remarcă prin nimic decât prin anti , însă e avangarda politicianismului şi slugărniciei. De atâta anti gol să nu cumva să se nască pro, eu atâta spun . La câtă contradoctrină sau neodoctrină se pompează astăzi în presă nu m-ar mira. Aş prefera însă ca groapa de gunoi Glina să îmi vorbească despre ce a însemnat comunismul în România mai mult decât acest om care îşi maschează impotenţa de toate felurile în aticomunism şi, mai mult, naşte o doctrină a neputinţei ca să iasă învingător. Frustraţii îl vor crede, hiperculturalizaţii de şifonier îl vor aplauda dar când le va fi sete vor avea conceptul de apă. Oameni ca ei nu pot da de-o fântână.

D.D.

Niciun comentariu: