luni, 30 august 2010

Ce bine e

Ce important e, totuşi, să ai unde să revii, nu după, ci între plecări. Să ai unde îţi pune pălăria, sărăcia unui cuier care se dă cât se are fără să ceară nimic. Ce important e să simţi sarea, dulcele unui astfel de loc cu vârful limbii unui clopot. Ce important e să scârţâie o fereastră ca să te cureţe de orice Alzheimer, ce bine e să îţi proţăpeşti umbra pe o sobă de teracotă pe care să fie o oală cu vin proaspăt fiert. Ce bine e să primeşti un pulover gros, croşetat cu barca. Să fii înţeles ca o hârtie resuscitată din mototolirea unui tomberon. Ce bine e să ai unde să revii, nu după, ci între plecări. Dumnezeu, dacă e căsătorit cumva, e căsătorit cu o gară.

D.D.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Emotionant.

Radu Humor spunea...

Milostenie iti cer, Doamne !
Nu-mi cere pretul ei !