luni, 19 iulie 2010

Ziua poetului A. P.

Astăzi e ziua lui Adrian Păunescu. Împlineşte 67 de ani şi nu pot decât să mă bucur că marele poet şi dragul prieten a ajuns la această vârstă, ba mai mult, că în chiar ziua lui de naştere îi apare romanul Vinovat de iubire, o carte din care am avut onoarea să citesc înaintea multora şi chiar înaintea apariţiei în volum. Voi scrie mai pe larg despre acest eveniment editorial. Ce vreau eu în aceste rânduri e nu să fiu formal, ci sincer faţă de un om la care ţin cum ţin la foarte puţini din cultura contemporană. Pot sări pe mine hienele internetului, mă lasă rece pentru că 1. nu îmi negociez prietenii 2.ştiu foarte bine care e diferenţa dintre un scriitor de destin şi un trântor livresc, împins de la spate să scrie, baricadat în subţirime. Am afirmat acum câţiva ani că Adrian Păunescu e unul dintre cei trei scriitori români care cred eu că ar merita premiul Nobel pentru literatură(alţii ar fi M.Cărtărescu şi M. Vişniec), oameni total diferiţi şi prin aceasta problematizabili. Îmi menţin părerea şi cred în ea. Sunt trist că tinerii poeţi nu au intuiţia să înveţe mai multe de la acest poet ci, imediat au drumul lor, atât de asubstanţial de multe ori sau, ca un refren al micimii, îl mai şi înjură. Se zbat, se traduc, se scot în lume ambalaţi şi reambalaţi, prin proiecte, acadele, tricouaşe cu numele lor pe spate ca Hagi, Maradona. Penibil. De ce nu s-ar gândi un tânăr traducător bun să facă o antologie selectivă de poezie păunesciană în engleză sau în franceză - chiar şi poetul ar avea de câştigat prin antologare!- şi să o publice ca pe a unuia dintre marii poeţi politici ai secolului XX? Ar fi cazul să lăsăm urile la o parte şi să facem asta cât poetul mai e în viaţă şi se poate bucura de geniul său. Începe, iată, să vină proza sa, de vreo doi ani îl bâzâi insistent să se ocupe şi de dramaturgia pe care a scris-o şi nu a publicat-o. Încet-încet apare o operă completă. Haideţi să ne bucurăm şi de omul complet care e, trimiteţi-i un mesaj, un gând bun, faceţi-l puţin mai fericit, cumpăraţi-i o carte. La mulţi ani, Adrian Păunescu, şi frumoşi.

Darie Ducan

4 comentarii:

gabriela marcu spunea...

la multi ani si din partea mea

Vinci spunea...

Sunt placut surprins sa citesc post-ul acesta despre Adrian Paunescu. Sunt multi inraiti si plini de ura numai cand aud numele marelui versificator. Cand trebuie sa lupti impotriva unui suvoi de oameni lipsiti de scrupule cu siguranta nu e usor. Ai propus, Darie, un proiect care mi se pare fascinant - acela de selectare a unor opere ale lui Adrian Paunescu si traducerea lor. Nu ti se pare, totusi, dificila nu atat convertirea operei intr-o alta limba (care are problemele inerente de care n-ai cum sa scapi), cat, selectarea insasi a poeziilor? Treaba cu alegerea inseamna, pentru mine, a taia in carne vie. Cum sa faci o ierarhie a poeziilor marei poet? Mi se pare crunt, iarta-ma ca-ti spun!

Anonim spunea...

vinci, trebuie sa fii un individ fericit. poate chiar un zoon feerikon. ce misto car (si mare!) te plimba din blog in blog! mai e mult pana'n caracal?

o trecatoare spunea...

darie,

poate vii la scoala de vara a lui iulian costache de la tg. neamt? ar fi nepretuita prezenta ta acolo. multumesc.