luni, 3 mai 2010

O carte extraordinară de poezie aproape necunoscută: 3,14 ramida lui Ducan Kamon


În condiţiile grele de dupa 1989, mai exact în 1994 a apărut la Editura Eventus, o editură de buzunar, o carte de poezie aproape neştiută azi şi, datorită proastei distribuţii, acţionându-se ca şi acum de multe ori, adică autorului i-a fost pus tirajul în braţe, să se descurce! aproape nebăgată în seamă nici atunci.
E vorba despre 3,14ramida lui Ducan Kamon, de Răzvan Ducan, una dintre, consider eu, cele mai bune cărţi de poezie din deceniul 1990-2000. Nu mai există, nu se mai găseşte, dar e o carte fabuloasă. Abia mai avem noi, în familie, fiind vorba de o carte a tatălui meu, câteva exemplare făcute pierdute printre cărţi încă de atunci.
Cartea are o prefaţă splendidă a lui Ioan Nistor şi conţine 62 de poeme. Unele dintre ele se pot citi în cele două antologii de autor ale poetului Răzvan Ducan: Supraviersuirea şi 100 cele mai frumoase poezii. Dar această carte, în construcţia ei precisă, nemaimuţărită de ruperi de ordin de antologare, e de-a dreptul o mare carte de poezie nu numai a anului 1994, ci mai mult.
Nu a avut norocul unei circulaţii importante care să îi dea locul meritat în literatură, dar jocurile nu sunt niciodată fixe. Vom încerca cu timpul să o reedităm exact în forma în care a apărut. Merită.
E în această carte o estetică atât de bine echilibrată cum puţine cărţi au în poezia română, un ermetism deschis, o splendidă punere în poezie a lumii. Am citit-o de curând. Crescând printre cărţile tatălui meu poate că am neglijat-o. E o surpriză pe care o ştiu controla astfel încât sentimentul să nu îmi doboare raţiunea. Nu e doar admirabilă, e chiar o carte mare.
Darie Ducan

Niciun comentariu: