luni, 7 decembrie 2009

Pentru prima dată îmi e ruşine că sunt român

Trăiesc cu senzaţia că cineva a vegheat cât noi am dormit într-o noapte. Încă de cu seară bea multă cafea. Şi măsluia.

Îmi e pentru prima dată ruşine că sunt român, îmi e ruşine că sunt conaţional cu viermii care şi-au vândut votul. Dacă se vor dovedi ar trebui să li se retragă drepturile de cetăţean. Diferenţa dintre cei doi candidaţi e subţire cât un ceraşaf. Peste noapte cineva ni l-a scrobit de speranţă.

Ne culcasem cu iluzia mai-puţin-răului, cu Geoană, departe de a fi perfect, dar nu cu vagabondul Traian Băsescu, şi ne-am trezit cu acelaşi individ problematic în aşternut şi cu senzaţia că o violase pe mama. El, popularul, preferatul românilor, a câştigat datorită diasporei, după cinci ani de circ şi nebunie. Românii au votat un preşedinte murdar, murdar votându-l.

Românii au votat de fapt imaginea României de după 90, aceea a copiilor brutalizaţi şi handicapaţi, de data aceasta doar brutalizaţi. Românii au ales să îşi pocnească copiii. Acesta e votul care consfinţeşte democraţia: un pumn în gura unui copil!

Îmi e atât de ruşine încât mă gândesc foarte serios dacă să mai vreau un viitor în România sau nu! Nu încetez să mă mir câţi oameni inconştienţi sunt totuşi în această ţară şi cât de puţin contează pentru ei dreptul de vot pentru care fraţii, copiii şi taţii lor au murit în urmă cu 20 de ani ciuruiţi cu gloanţe.

Un fleac, i-am ciuruit, asta a avut neobrăzarea să spună Traian Băsescu la 20 de ani de la o tragedie istorică şi o speranţă, că i-a ciuruit, da, el e restauraţia tiraniei, el e cel cu glonţul. E prima dată când mi se întâmplă ca scârba de România să fie mai mare ca mila. E prima dată când dintre Băsescu şi Geoană câştigă Iuda.

Darie Ducan

Niciun comentariu: