sâmbătă, 11 iulie 2009

Violenţă familială

România e genul de ţară ca nevasta pe care îţi vine s-o baţi. Bineînţeles că te-ai însurat cu ea din dragoste, bineînţeles că o iubeşti, dar îţi vine s-o baţi. Mai mult o iubeşti, iubirea pentru ea e generală, bătaia pentru ea ar fi particulară, dar oare atâtea particularităţi nu fac o generalitate? E inexplicabil cum îţi vine să baţi pe cine iubeşti şi acest lucru să nu aibă o conotaţie erotică. Cred că numai Sigmund Freud ne-ar putea lămuri, România e o ţară excelentă-cobai pentru psihanaliză. Aici avântul e colocatar al frustrărilor. România e ca şi cum ai bea somniferele cu cafea, de ele să adormi, de ea să stai treaz. Din păcate de multe ori violenţa din iubire revărsată asupra României e ca palmele pe care i le dai mortului să se ridice. Şi nu se mai ridică în veci.

D.D.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Buna ziua. Sunt bucuros k dau de blogul dumneavoastra. V-am citit piesa Dreptunghiul leprosilor si m-a cutremurat tragedia si sublimul ei. E cea mai frumoasa piesa de teatru pe care am citit-o vreodata. Dintre contemporani. Va felicit si am sa va urmaresc blogul.

cu stima,
na Maria