joi, 23 iulie 2009

Poetul meu preferat care a murit la varsta mea, Nicolae Labis. Sau oare eu exist la varsta mortii lui?




Ofranda

Eu sunt acum de varsta mortii lui
Cand tineretea scrijeleste-n mine,
Clontul pasarii cui,de rubin
E ac pe discul plecarii din sine.

Din groapa lui mai e acuma boarele
O urma de bot care il bea ca apa,
S-a-ntunecat si una cate una orele
Vin sa suga rauri direct din sapa...

Ma pun trei puncte de final
Ca ouale intr-un cuibar
Sa ma cloceasca cineva
De nu cumva chiar moartea mea...

D.D.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Sameni cu el. Pe bune. Si la talent si la comunism