joi, 9 aprilie 2009

Pe baricadele solidarizării, la Bucureşti...

Zilele acestea a circulat pe cateva sute de foi volante, în mulţime, un poem intitulat Mireasa pe care l-am dictat într-o seară pe baricadele solidarizării cu fraţii noştri basarabeni, în Piaţa Universităţii din Bucureşti. Unii dintre cititorii mei mi-au solicitat să îl pun pe blog ca să aibă acces la el. Iată-l!

Mireasa

tinerilor eroi de azi

Sunt ţări fără de Dumnezeu pe lume
Sau altele unde a fost asasinat.
Din schijele din el, orice s-ar spune -
Putem face grâu cinei de taină ce ni s-a dat.

Când fiecare poartă-n el o masă
La care tace fără a trăda,
Cei ce-au bătut pe cruce o mireasă
Chiar n-au văzut oare că ninge din ea?

Că stă şi zboară, parcă flori o ţin
Şi cuiele se pregătesc s-o cânte,
Unde ciocanul a bătut, acum cântă-un destin
Ca la un nai de cuie sau de spini pe frunte.

Cu fiece român ucis în ţara sa
A fost şi Dumnezeu asasinat,
Mireasa răstignită e Basarabia
Şi-n coaste o roşie stea i-au băgat.

Acum de pe cruce ninge din ea
Ca din cireşii nebuni de libertate,
Să facem grâu din schijele ce-n ea
Au fost băgate, să mâncăm pe săturate

Că nu se poate azi a fi sătul
De buzele nu se unesc muşcând,
De-o parte şi de alta a Prutului destul
Gura de rai a stat nemestecând.

Sunt ţări fără de Dumnezeu pe lume
Sau altele în care-a fost asasinat,
Azi Dumnezeul românilor, la Chişinău,
Se naşte-n fumigene, ca de boi, suflat.

Şi ţara aşteaptă undeva, acasă,
Prin geamul prezentului vrea a privi
Cum Basarabia, răstignita mireasă
Cu crucea-n spate, set de aripi, va veni.

DARIE DUCAN,
8 aprilie 2009

4 comentarii:

adina spunea...

atitudinea ta e exemplara, eroica,darie! iti propun sa compui si un cantec despre asta, un imn al revolutiei!

Anonim spunea...

Darîe Ducan,

am fost in piata universitatii si am vazut oameni in maini cu poemul tau, il citeau plangand si aveau lumanari in maini. o fata din basarabia a plans, a intrebat cine e autorul un baiat i te-a aratat, dar nu a putut sa vina la tine pentru ca tu ai urcat pe scena. Apoi ai disparut. Orcum e tare profund sa fie Basarabia o mireasa rastignita care pleaca spre casa cu crucea in spate, smulgand-o din sol. Eu sunt din Cahul si sunt suparata ca nu pot pleca acasa inca din cauza violentelor, dar iti spun ceva uite eu am vorbit cu niste tineri care au dus exemplare din poemul tau acolo. Bravo, esti un adevarat roman!

Anonim spunea...

Darie, iti platesc eu consultanta psihiatrica, numai nu-ti mai scrie singur comentarii! esti penibil!

T. spunea...

mai bine facem cheta. noi, invidiosii si netalentatii detractori.