duminică, 15 martie 2009

Liiceanu, din nou...

La o frumoasă emisiune a postului public de televiziune, Garantat 100 %, invitatul din această seara a fost Gabriel Liiceanu. Nimic nou, aceeaşi supă anticomunistă a sa, sleită şi neîmprospătată macar. Neagă marxismul integral, celulă cu celulă, domnul filosof. Aş vrea să văd o utopie creată de dumnealui, măcar o, să o numesc cinic, piesă de teatru social mondială care să fie jucată de cineva în regia sa. Dumnealui rămâne un autointitulat filosof livresc şi care nu va forma mentalităţi nici măcar pentru degetele de la o mână, să nu se taie când vor curăţa cartofii, aceia, împărţiţi tot după mai bunul sau mai răul - nu asta discutăm - Marx.

Dumnealui se miră că mai există tineri marxişti. E normal să existe. Aşa cum orice filosofie adevărată merită să aibă propagandişti. Chiar negarea acestui drept e antifilosofică, e impotriva dreptului minim consfinţit de Rousseau, acela al egalităţii de la natură.

Câtă subiectivitate şi ură doctrinară poţi avea să negi până şi dreptul la opinie prezentând nişte crime care nu sunt decât vina unor derapaje ale ideologiei, iar nu nişte ramuri înflorite ale ei? Ar avea dreptate dacă ar avea dialectică, ar avea dreptate dacă nu ar fi univoc. Ar fi coral dacă nu ar fi a cappella. Ar avea dreptate dacă din cartof s-ar rezuma la cartof iar nu la a face analiza fonetică a bătăii din aripi a gândacului de Colorado. Cred că Noica s-ar mai gândi...

D.D.

Niciun comentariu: