miercuri, 14 ianuarie 2009

Criminala incultură

Domnule Boc, ageamiu cu nume de ordonanţă, am înţeles că aţi început să preţuiţi cultura şi să o ridicaţi la rangul la care merită să fie. Dumneavoastră preţuiţi mult artiştii, o ştim, v-am văzut ani întregi experimentând arta linsului pe care aţi absolvit-o cu magna cum laude îngreţoşând acest popor cu cântecul dumneavoastră de greier robotizat, opărit şi ipohondru. Vorbiţi cu voce de savarină răguşită despre soarta actorului în această ţară, aveţi un guvern de debara în care o chivuţă îşi depozitează ustensilele de spălătorie, mopul şi andrelele de la turism, dar parcă spală podeaua cu cianură, parcă trăiţi şi existaţi la mică rezonanţă, domnul meu, de n-aş mai fi, nu de nu v-aş mai avea... V-am văzut într-o seară la un teatru cum vă întindeaţi să ajungeţi la clanţă, apoi cum, când aţi mers la casă să procuraţi un bilet, vânzătoarele le-au spus gorilelor dumneavoastră că pentru însoţitori sub 10 ani nu trebuie achiziţionat. V-aţi bucurat şi din nou v-aţi cusut cămaşa şi v-aţi apretat-o la guler din spumele linsului politic. Nu cred să fi gustat cianură, nu cred să fi înnebunit, cred că e de la săpunul pe care îl mâncaţi de zor ca să vă reabilitaţi în faţa opiniei publice, să nu mai fiţi privit ca lingăul pantagruelic al politicii româneşti (sau nici Rabelais nu frecventaţi?!), vreţi să arătaţi că aveţi vână, vreţi să arătaţi că aveţi spermă de berbec, tare şi zgomotoasă, dar din păcate numai proştii vă cred o forţă în orgia politică de azi. Domnule Boc, ştim ce e un dop de bere şi că el poate doar să mimeze o forţă, nu să emane acţiuni sau sămânţă, alta decât de scandal. Să renunţe actorii la salariu dacă au pensia cuvenită după o viaţă dedicată artei în condiţiile în care în România teatrele sunt mai mult cortină? Aşa vreţi dumneavoastră să schimbaţi lumea? Unde vă e sperma, domnule Boc? Cea financiară, evident! Unde vă e? Guvernul acesta pe actori se bazează când vrea să redreseze leşinătura financiară pe care o traversăm? Nu doar faptul că faceţi apel la epopeica dumneavoastră incultură şi la nesimţirea dumneavoastră evidentă ne deranjează, ci umiliţa suportată de aceşti oameni din partea unui veleitar ajuns peste noapte paiul minim suportabil în batoza economiei noastre. Domnul Radu Beligan, uriaşul actor, are 90 de ani de viaţă, cât are şi România, de 70 de ani ne încântă de pe scenă. Ar trebui să vă rugaţi ca măcar praf pe scenele pe unde a jucat el să vă fi născut mămiţica dumneavoastră. Ce faceţi cu soarta culturii acestei ţări? Când nu e armonie economică o scoateţi la produs ca pe o târfă oarecare? Măcar de aţi avea cu ce să vă fi bucurat de ea, dar se pare că la cât sunteţi de mic intraţi cu totul într-o femeie şi strigaţi să fiţi scos de vi se aude ecoul. Sunteţi numai un mijloc de transport al complexelor dumneavoastră care, nedevenind niciodată complexităţi se răzbună pe cei care au trecut demult de virtuţi. Florin Piersic, clujean de-al dumneavoastră, Victor Rebenciuc, mari actori, eraţi puţoi mic atunci când îi vedeaţi în filme, că la teatru... iar azi îi aruncaţi la tomberonul zilei. Ei bine, dumneavoastră veţi plonja în al istoriei. În vară v-am întâlnit într-un restaurant şi de faţă cu toţi v-am urat numai de bine, de sănătate şi...mai ales să nu vă mai vedem în politică, de se uitau barmanii cruciţi şi temători să nu spargă urşii dumneavoastră tejgheaua sau faţa mea. Văd că insistaţi să existaţi, ca o gaură neagră a materiei, domnule Boc! Dumneavoastră nu sunteţi un om, sunteţi un ulcer din care iese un sufleur ce crede că poate striga: cortina! Dar care îşi dă seama că se îneacă brusc tocmai cu sistemul digestiv al celui care l-a luat în cârcă, politic. Măcar Boccaccio să citiţi luându-i numele în serios, pe româneşte până şi în repetarea literei „c” de la...cortină!

Darie Ducan

Niciun comentariu: