miercuri, 21 ianuarie 2009

Ce m-a impresionat...

La învestirea noului preşedinte american, Obama, m-a impresionat nu atât poemul lui Elizabeth Alexander, poeta invitată să scrie un poem cu acest prilej şi să-l citească în faţa lumii, cât ideea în sine. Cu toate că societatea americană vede un sens mai degrabă utilitar al artei decât unul pentru "amorul propriu" iată locul ei, totuşi parcă mai degrabă monarhist decât democrat.

Asta în timp ce la noi, preşedintele spune că a citit Cărtărescu, aşa aude el că e la modă, izgoneşte, mai mult sau mai puţin direct, poeţii din prima scenă politică a ţării. Dacă aş spune să ne învestim şi noi preşedinţii cu câte un poem m-aţi bănui de mimesis american, dar ştiţi cât urăsc asta. Dacă nu aş spune, aş fi bănuit de lipsă de curaj minim. Nicicum nu-i bine.


D.D

2 comentarii:

Vasile Andreica spunea...

In Romania ideea de poezie omagiala, patriotica s-a compromis pentru multa vreme. Nici nu avem sentimentul devotiunii pentru tara asa cum il au americanii, ciudat, cea mai cosmopolita natiune.

Anonim spunea...

Dar avem devoţiune pentru ceva? Şi o spun cu mare tristeţe!