sâmbătă, 22 noiembrie 2008

Istoria critică a literaturii române

Scriu acum, după o noapte şi o zi în care nu am dormit deloc, ci am răsfoit solid şi am citit pe alocuri Istoria critică a literaturii române, a lui Nicolae Manolescu, o carte uluitoare. Bineînţeles că unele portrete le-aş fi scris altfel, dar cu unele sunt de acord şi chiar îmi plac. Unele nu redau scriitorii decât accidental, nu sunt portrete ale operei lor ci incidenţe din operele lor. Mi se pare grav. Dar câtă vreme autorul însuşi afirmă că e o operă impură, parafrazându-l, o reţin în limitele naturii. Oricum e minunată şi uluitoare. E o operă îndrăzneaţă şi uneori prea categorică, dar uluitoare. Numai o minte fabuloasă a putut să scrie aşa ceva, cu toate inegalităţile ei, repune în discuţie lucruri şi reimpune scriitori post-factum. Eu cred că nu va stabili doar un canon, ci şi o mentalitate implicit.

Şi încă ceva: orice scriitor tânăr, gândindu-se la o istorie care să o continue pe aceasta se va sili să fie mai sever. Măcar de dragul ziditorilor de criterii.

Darie Ducan

Niciun comentariu: