duminică, 16 noiembrie 2008

Cum să scriem o română frumoasă?

După modelul excelent, zic eu, al unui profesor al lui Neagu Djuvara, model adoptat, se pare, şi de Cioran pentru scrierea curată a francezei, cred că ar merita încercat exerciţiul de stil şi pentru scrierea unei române cât mai frumoase, cât mai armonice şi mai uşor de digerat chiar şi de către degustătorii cei mai avizaţi. Exerciţiul nu e greu deloc, dar necesită o oarecare constanţă.

Se alege o carte a unui mare stilist al limbii (pentru franceză Djuvara alegea Salambo de Flaubert), în cazul românei eu aş alege Rebreanu, Adam şi Eva, Sadoveanu sau Orbitor a lui Cărtărescu, primul volum, cu toate că Mircea Cărtărescu mai are mult până să-şi merite compararea...

În fiecare seară, înainte de culcare, se va citi timp de o jumătate de oră o singură pagină a cărţii, de câteva ori, cu atenţie, apoi se va adormi cu acea muzică a frazelor în minte. Când cartea va fi citită, subconştientul scriiturii va fi atât de bombardat de o limbă frumoasă că va da afară, va exista, se va fi format. De aici urmează numai personalizarea până la fundament a muzicii frazelor proprii.

Cred că e o modalitate bună şi utilă, deoarece muzica frazelor există. Dacă s-a putut aplica pentru o limbă străină atât de eficient, desigur, şi cu nişte minţi luminate, pe limba natală acest experiment util ar fi mai lesne aplicabil şi am putea cu toţii vorbi o limbă română mai curată şi mai frumoasă.

Darie Ducan

Un comentariu:

andu spunea...

esti un porc iremediabil dara-r mortii in tine de bou!!!