sâmbătă, 18 octombrie 2008

Prefata la CARTEA DINTRE DOI TALHARI



Prefaţă

Oricând existenţa a doi tâlhari iscă între ei o carte doar prin faptul că cei doi pot citi unul în celălalt după cum şi o carte îşi iscă mediul ambiant, adică tâlharii. Se potenţează reciproc, cartea e răsfoită de inverşunarea tâlharilor şi ei, răsfoind-o, sunt motivaţi să atârne în cuiele lor. Oricând există astfel de vecinătăţi, unul nu se lasă asimilat de cei doi, dar doi de unu, da, după cum nici vârfurile cuielor tâlharilor nu ajung să pună punctele frazelor din carte şi nici punctele cărţii nu împing în mâini cuiele tâlharilor sub presiunea mâinii care scrie.

Uneori nu e nevoie nici măcar de tâlhari în jurul cărţii, uneori mâinile cititorilor care judecă fără a şti, dau sentinţe fără a înţelege şi fixează pedepse din degetul mic, sunt nişte tâlhari

Fie-vă această carte ridicarea la cer, fiecare filă dată să fie o desprindere de carne pentru ca următoarea să poată fi o privire înapoi. După ce o veţi citi priviţi-vă mâinile să vedeţi dacă nu cumva v-au apărut găuri în palme. Dacă da, aruncaţi în ele seminţe de arbori din care cineva să facă hârtie, iar dacă nu, mai citiţi o dată, încă o dată şi încă o dată, până vă vor sângera palmele. Atunci o veţi fi înţeles.

Darie Ducan

Niciun comentariu: