duminică, 19 octombrie 2008

Jegul iredentist

Un politician care a ajuns deja în clasicitatea mizeriei, Marko Bela, acest deget mic de la piciorul lui Iuda, a propus, cum propun de atâţia ani cercurile iredentiste, oficializarea limbii maghiare în Transilvania, pentru început prin introducerea ei în şcoli cu caracter opţional. Trebuie să ne bucurăm, totuşi, că excelentul specimen al teoriei evoluţiei lui Darwin, retrograde, are bun simţ şi nu vrea eliminarea românei. Sigur, calmii de ocazie nu se vor impacienta, vor zice că sunt nebuniile unora care cred că ungurii vor să ne ia Ardealul. Evident, nu în termenii comerciali clari discutăm, ci în dialectica lor, fiindcă limba e, dincolo de ceva oficial, primul factor care încheagă naţiunea, e un factor coagulant indispensabil şi sacru. Dar tehnica paşilor mărunţi, extrapolată la nivel iredentist şi antinaţional românesc are succese deja prea multe ca să mai stăm calmi, succese evident obţinute prin mozol politic şi contstant cu fiecare guvernare postdecembristă(mozol reciproc, o spun fără jenă!). Obligativitatea ei treptată e nepermisă şi nu doar contextul secolului o face retrogradă, în principal mizeria ei istorică ar trebui amendată, dincolo de context, fiindcă ea e un perpetuu şi grosolan atentat la suveranitatea României. În România trebuie să ştie toată lumea româneşte, toţi cei care trăiesc aici, fără şovinism, fără răutăţi, dacă nu, nealungând pe nimeni, să se descurce cum pot, dar nu să impună criteriul puţinilor în contra celor majoritari sau să ceară egalitate lingvistică. Noi nu vom fi o Canadă, cu toată îngâmfarea noastră naţională ce ar părea hilară faţă de Canada şi situaţia ei economică, la noi nu vor fi două limbi oficiale pentru că la noi a avut când să curgă sânge destul, cam un mileniu, pentru că la noi în Transilvania anumite expresii şi amintiri dor, pentru că Mustul care fierbe, a lui Goga, bântuie încă satele ca un duh protector. Pe lângă aceste argumente mai mult idilice decât administrative, ar fi multe şi de bază, pe care nu vreau să le enumăr pentru că aş face din Marko Bela armăsar. Sunt convins că propunerea sa legislativă nu va fi acceptată, oricât am fi de laşi, de snobi, de dezinteresaţi, de proşti, de partinici şi de josnici. Totuşi, mai jos de Marko Bela nu se poate cădea. el e acel gen de om, el e murdăria de sub murdăria preşului pe care nu îl bate nimeni, fiindcă îl doare.

D.D.

Niciun comentariu: