luni, 20 octombrie 2008

Ca virgulă

Dumnezeu e în noi ca o virgulă în frază. Când suntem tineri credem că nu e prea important, dar virgula ne frânează avalanşa rostirii, are grijă să nu cădem în cap. E un respiro, un popas ca să putem merge echilibrat mai departe. Totul e să nu fim izolaţi între dumnezei, ca vocativele, căci noi, nu alţii, ne-am transforma în punct.

D.D.

Niciun comentariu: