duminică, 20 iulie 2008

Dor de Paler

M-am trezit cu un incredibil dor de Octavian Paler, cu un dor ce apăsa nervii mei mai tare ca o sută de cafele. Am recitit, am revizionat, i-am urmărit câteva interviuri mai vechi şi mai noi. În librării de abia i se mai găsesc cărţile, snobii au auzit că a murit şi dau fuga să cumpere, să se asigure că nu mor fără să ştie cine a murit înaintea lor. Ca într-un instinct arhimedic, lăsarea lui în pământ dislocă din librării aceeaşi cantitate de cărţi pe care sufletul său a avut-o. "O.Paler". Dacă spun "O.Paler", punctul se face virgulă ca să pot spune, "O,Paler"


Darie Ducan

3 comentarii:

o admiratoare spunea...

Darie,te iubesc. Fii acelaşi!

anca spunea...

Si mie mi-e dor de Paler, cum il injura pe base))))

Angelina Gioli spunea...

Oh, Darie!