vineri, 16 mai 2008

O carte bună



Acuzam cu ceva timp în urmă politica editorială deficitară, în genere, în ceea ce priveşte secţiunea poezie a editurii Cartea Manolească. Ca să nu fiu considerat un negativist şi un incorect, dar şi pentru că mi se întâmplă sincer să cred asta, voi prezenta lapidar o carte foarte bună de poezie apărută la această editură: Balade,Doamnelor,balade a cunoscutului actor Ştefan Radof. Autorul nu e unul foarte prolific, însă e unul dintre aceia ale căror cărţi sunt cu adevărat cărţi de poezie. Emană asta ca pâinea aburind pe masă. Rupând firimituri din ea în librărie am decis să o cumpăr ca să îi gust şi miezul. Nu citisem nimic din acest poet capabil să limpezească mintea şi să desfunde urechile de presiunea larmei cotidiene. M-a fascinat continuitatea teatrală care îl face să penduleze, ca respectând o tradiţie, deasupra poeziei lui Emil Botta, cu originalitate însă, cu o poezie care atinge totul, de la polenul florilor şi aripile fluturilor la grosimea paharului de votca trântit pe masă de Lenin, şi poeme politice aşadar. Poeme bizantine, poeme ale lui Decembrie 1989. Poetul,deşi nu e unul, sau nu pare unul care să fie un soldat total al poeziei, e un sclav competent al ei atunci când harul i-o cere. Ce poezie frumoasă: "O, arbori ai mei/Bolnavi de amintiri,/Înfloriţi-vă doar/Pentru câtă nevoie/Mai am de priviri;/Puţina iarbă încolţită sub tălpi/Să mai întârzie/Ca pentru o ultimă/Pământească transfuzie;/În oglinditele vase cu vin/Vă puneţi ramuri amare/De mirt şi măslin,/Multiubitori de-mpăcare."(O ultimă şi pământească transfuzie) Versuri pure, senine,cu un patetism existent în sensul bun, cu un mesaj parcă din Ana Blandiana,dar cu suferinţa zidirii unei Ane. Sau: "Ce violet şi grav se înserează,/Precum domnul Bacovia ar petrece,/Sorbind otrăvi din cupe de cinabru./Un abur jos şi rece prin parcuri se aşază/Ca un cearşaf peste-un cadavru..."(Precum domnul Bacovia ar petrece). Iată, deci, o carte bine scrisă, cu multe poeme remarcabile, o carte anormală de poezie deoarece există o plafonare usturătoare în peisajul poetic de azi. Nu e cazul lui Ştefan Radof,dar faptul că la întâmplare am găsit o carte bună îmi împinge pesimismul mai încolo şi mă pune în gardă. Recomand această carte baladiştilor,deşi textele sunt de un lirism pur,chiar antiepic, cumva contrar stilului baladesc. Între decenţă şi talent autorul trăieşte prin poezie. Nu ştim dacă la limită!

Darie Ducan

Niciun comentariu: