miercuri, 23 aprilie 2008

Orhan Pamuk la Bucureşti

















Orhan Pamuk, controversatul scriitor turc, laureat în 2006 al premiului Nobel a fost la Bucureşti. Evenimentul, care a chiar fost un eveniment literar de prim rang a fost organizat de Editura Curtea Veche, editura care a obţinut un contract de exclusivitate în România pentru cărţile lui. Seara de la Ateneu unde a avut loc o discuţie cu publicul a fost una cu păreri în jurul operei sale, în jurul ideii de naţionalism, cu negările de rigoare, despre literatură, istorie şi călătorie. Autorul a făcut o impresie mai puţin puternică decât pe foaia de hârtie. Simplitatea sa evidentă m-a uluit, bunul simţ pe care încă puterea nu i l-a deteriorat. Noi în schimb am pendulat , ca de obicei, între civilizaţie şi balcanism. Grav mi s-a părut faptul că intelectualii invitaţi pe scenă pentru a da tonul dialogului sunt, în mare parte nişte începători, unii chiar fără brumă de operă. Asta în timp ce în sală şedea scriitorul Norman Manea, care ar fi cel puţin egalul reputatului Pamuk. Aşa e la noi, invităm mai mulţi critici firimicioşi, editori stimabili, dar atât şi nu aducem oamenii în rândul celor care merită. De asemenea, ca să critic anumite lispsuri ale serii aş remarca faptul că scriitorul turc a fost nevoit să bea apă din pahare de plastic, restul nici n-au avut pahare. O fi o răzbunare a paharelor de sticlă pentru faptul că noi nu avem un Nobel pentru literatură? Se poate. Mă mir de ce nu i-au trimis la cişmea să bea apă. În fine, trecând şi la lucruri mai serioase,datorită condamnării genocidului împotriva armenilor şi kurzilor scriitorul a întâmpinat ostilităţi din partea statului turc, fiind chiar ameninţat şi răsameninţat cu moartea. S-a remarcat astfel şi lipsa ambasadorului Turciei la acest eveniment. Ieşind de la Ateneu seara am observat un benner mare care anunţa lumea despre eveniment şi care acoperea vederea statuii lui Eminescu. De ciudă simţeam cum se îngroaşă Scrisorile în Carte! În orice caz a fost o seară care continuă eterna prietenie româno-turcă...din ce în ce mai eternă.
Darie Ducan

9 comentarii:

Bebel cel Uratel spunea...

Esti mai mult ca penibil copilule batran, du-te si apuca-te de agricultura, ocupa-te de bunastarea granelor patriei, numai nu mai scrie ororile astea. Si Norman Manea si Pamuk nu pot fi comparati, lucru pe care l-ai fi aflat daca citeai ceva, macar trei randuri, inainte sa te apuci sa formulezi tu maxime si judecati. Esti trist rau!

10beers&chicks spunea...

esti crunt de penibil, serios.. faci niste corelatii de gradinitza.care-i legatura intre paharul de sticla si acordarea unui premiu nobel? ba baiatule, nu mai umple netu' cu toate oligofreniile care-ti trec tie prin mintea boanta...si-acuma hai, sa i se ridice sangele la cap lu'copilu' gava...hai, pustiu', baga,cum noi muritorii nu intelegem fumurile voastre pseudo-estetice...duceti-va,ba complexatilor,si gasiti-va o gagicutza buna, ca pastrati prea multa energie in voi.Macar atata sa puteti.

Anonim spunea...

Bebel, pe lângă faptul că eşti urâţel eşti şi prostănel!Trebuie şi de aceştia altfel nu s-ar putea constitui în întregime Clopotul lui Gaus.

cristinutza spunea...

Darie, ai dreptate desi sunt convins ca ai scris in graba acest text intre doua telefoane, o iesire si probabil doua poezii, activ cum te stiu. Eu am fost in sala. Nu m-ai vazut? sAU m-ai evitat? Te pup. ai dreptate in ceea ce spui.

Bebel cel Uratel spunea...

de ce scumpu' lu' mama, care semeni cu fuego de te iubesc toate babele, ai scos acel comentariu binevoitor si prietenos ? esti sensibil la carliontzi?

Suflet de cenusa spunea...

Dragule, nu te intrista.
Premiul Nobel pentru literatura va poposi pe meleaguri "romaniste" cat de curand...ni-l vei aduce dumneata!

Vaaai! In numele romanismului, al bunului simt pe care puterea nu l-a deteriorat, sa ceri cismeaua la Ankara, te rog!


Pana atunci, continua sa scrii, ne amuzi copios. Zau. Nu cumva te miri de ce ?

Bafta, firimiciosule!
P.S: Cand iti lansezi volumul de
"Perle poetice" marca Ducan?

Darie Ducan spunea...

Cristinutza,

Nu te-am evitat,doar că tu stăteai în spate şi, la sfarsit când m-am uitat după tine dispăruseşi.Apoi am dispărut eu...

Liv spunea...

Ai dreptate, Darie, Norman Manea este cel putin la fel de mare ca Orhan Pamuk. Eu cred ca e considerabil mai mare. Cei care il ridica in slavi acum pe Pamuk, nici nu auzisera de el cu citiva ani in urma, inainte de Nobel. Din pacate, premiul asta a devenit tot mai penibil (daca stau sa ma gindesc bine, asa a fost de la infiintare). Nu da nici o masura a valorii. Traiesc inca scriitori infinit mai mari decit Pamuk, care n-au luat Nobelul. Ma gindesc la Philip Roth, Ismail Kadare, Vargas Llosa si multi, multi altii.
Eu spun ca Pamuk este mult mai slab si decit Marin Preda sau Eugen Barbu si in cazul lor nu s-a pus problema Nobelului niciodata.

Anonim spunea...

Dragutule draga,

Ti se pare trist ca banner-ul cu Pamuk acoperea statuia lui Eminescu? Ce-ar fi sa te uiti mai des cand treci prin Piata Universitatii, la statuia lui Caragiale? Il vezi cum sta in fata ta, cu zambetul acru sub mustati, mustrandu-te? Sau iti place sa-l vezi mai des pe Vadim cu pumnul inaltat spre cerul dreptatii, divulgand lumii intregi Adevarul? Afisez un ras de Nenea Iancu si te-as arunca pe fereastra ca pe Bubico, desi stimabilul tau gabarit ma impiedica sa te ridic de la pamant. Doua plachete de versuri pentru adormit " caprele " nu fac decat sa dezvirgineze literar un individ care ar fi trebuit sa se calugareasca in ale literaturii. Deci, inchina-te lui Christos si intreaba-l de sanatate, lasa-l pe Orham Pamuk in pace, ca n-ai tu treaba cu el, si vezi-ti de vecernie!
Nenea Iancu ma aproba.