joi, 10 august 2017

100 de cărți ale culturii române




O profesoară de liceu m-a întrebat care sunt primele 100 de cărți ale culturii române pe care i le-ar putea recomanda unui elev de clasa a XII-a, despre care i-ar putea vorbi, pentru ca el să se simtă întemeiat. I-am spuns că primele 100 îmi e greu să i le numesc, dar aș putea începe cu primele 1000. Am făcut, totuși, o listă, pentru a răspunde întrebării. Uneori, lista pare inegală valoric, dar o cultură adevărată nu se face numai cu pietre tari, ci și cu cărți care au un rost cât de cât pedagogic, de situare în lume. Nu ascund faptul că anumite cărți sunt recomandări de moment, numai bune pentru o recapitulare generală și, deși atenuabile în cele 1000, totuși, nu sunt de ignorat. Promit că, până la Centenarul Marii Uniri, voi completa restul de 900 de cărți. Deocamdată, atât.



1. Mihai Eminescu, Publicistica
2. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent
3. Dimitrie Cantemir,  Istoria ieroglifică
4. I. L. Caragiale, Proza. Publicistica
5. Nicolae Iorga, Sate și preoți din Ardeal
6. Octavian Goga, Mustul care fierbe
7. Mircea Eliade, Oceanografie
8. Constantin Noica, Șase maladii ale spiritului contemporan
9. Constantin Noica, Sentimentul românesc al ființei
10. Vasile Pârvan, Getica
11. Petru Dumitriu, Cronică de familie
12. Petre Ispirescu, Basmele românilor
13. Liviu Rebreanu, Răscoala
14. Ion Ghica, Scrisori către Vasile Alecsandri
15. Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane
16. Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei
17. Nicolae Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc
18. Ioan Slavici, Mara
19. Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche
20. Adrian Păunescu, Cartea cărților de  poezie
21. Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român
22. Tudor Arghezi, Cimitirul Buna-Vestire
23. Eugen Barbu, Groapa
24. Matei Vișniec, Păianjenul din rană
25. Tudor Vianu, Postume
26. Neagoe Basarab, Învățături către fiul său Teodosie
27. David Prodan,  Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române
28. A. D. Xenopol, Națiunea română
29. Nicolae Breban, Animale bolnave
30. Principele Alexandru Ioan Cuza, Scrisoari din exil
31. Lucian Blaga,  Trilogia culturii
32. Ion Neculce, O samă de cuvinte
33. Constantin Stere, În preajma revoluției
34. Zaharia Stancu,  Ce mult te-am iubit
35.  Emil Cioran, Pe culmile disperării
36.  Alexandru Macedonski, Thalassa
37.  Marin Preda, Moromeții
38.  Constantin Țoiu, Galeria cu viță sălbatică
39.  Anton Pann, Povestea vorbii
40.  Camil Petrescu, Patul lui Procust
41. Vasile Voiculescu, Proza scurtă
42. Mihail Sebastian, Jurnal
43. Eugen Jebeleanu, Surâsul Hiroșimei
44. Gib. I. Mihăescu, Rusoaica
45. Marin Sorescu, La Lilieci
46. Viorel Padina, Poemul de oțel
47. Antim Ivireanu, Didahii
48. Vasile Alecsandri, Legende istorice
49. D. R. Popescu, Vânătoarea regală
50. Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia
51. Urmuz, Pagini bizare
52. Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul
53. Constantin Negruzzi, Păcatele tinerețelor
54. Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraților
55. Ion Creangă, Amintiri din copilărie
56. Mihail Sadoveanu, Hanu-Ancuței
57. Hortensia Papadat-Bengescu, Concert din muzică de Bach
58. Alexandru Odobescu, Pseudokinegetikos
59. B. P. Hasdeu, Scrieri istorice, lingvistice și de folclor
60. Ionel Teodoreanu, La Medeleni
61. Anton Holban, Ioana
62. Mircea Dogaru, Românii și maghiarii în Grădina Maicii Domnului
63. G. Călinescu, Bietul Ioanide
64. Barbu Șt. Delavrancea, Apus de soare
65. Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române
66. Nicolae Breban, În absența stăpânilor
67. Fănuș Neagu, Îngerul a strigat
68. Cristian Popescu, Arta Popescu
69. Constantin Noica, Jurnal de idei
70. Nae Ionescu, Roza vânturilor
71. Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii
72. Vladimir Beșleagă, Cumplite vremi
73. Mircea Horia Simionescu, Ingeniosul bine temperat
74. G. Bacovia, Poezia
75. G. Topîrceanu, Amintirile
76. Geo Bogza, Cartea Oltului
77. Nicolae Labiș, Moartea căprioarei
78. Cezar Ivănescu, Poezia
79. Șerban Foarță, Hexachordos
80. Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării
81. Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele (I-III)
82. Regina Maria, Însemnări
83. Mircea Cărtărescu, Levantul
84. Gellu Naum, Cartea cu Apolodor
85. Mircea Dogaru, Muntele și miracolul românesc
86. Ioan Budai-Deleanu, Țiganiada
87. Izvoare privind istoria României, Fontes Historiae Daco-Romanae (I-IV)
88. Constanța Buzea, Poezia
89. Liviu Rebreanu, Ciuleandra
90. Mihai Eminescu, Poezia
91. Silviu Dragomir, Avram Iancu
92. Miron Costin, Viața lumii
93. Tudor Arghezi, Poezia
94. Mircea Cărtărescu, Enciclopedia zmeilor
95. Nicolae Băciuț, O istorie a literaturii române în interviuri (I-II)
96. Tudor Mușatescu, Titanic vals
97. I. L. Caragiale, Două loturi
98. Augustin Buzura, Vocile nopții
99. Sorin Titel, Povestiri
100. Ion Gheorghe, Elegii politice.

joi, 3 august 2017

Revista Vatra veche, Nr. 6/2017

                                                                             Aici

miercuri, 2 august 2017

Demagogi și oportuniști

Nu știu de ce am impresia că la genul acesta de demagogi oportuniști se referea Eminescu în versurile de mai jos. Ar muri pentru România individul ăsta, înainte sau după ce le numără bătrânilor dinții?

"Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!
I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!
Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi
Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,
Îndrăznesc ca să rostească pân' şi numele tău... ţară!

[...]
Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară,
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!"

luni, 31 iulie 2017

Mama Roma

Am fost la Roma.  M-a întristat un singur lucru în acest oraș fabulos, cândva capitala lumii: deși sunt atât de mulți români în Italia, o biată carte poștala care să prezinte Columna lui Traian nu găsești sau o informare corecta a turiștilor asupra ei. Zău că, dacă aș avea o fundație, as da pliante bine făcute oamenilor care stau la umbră în jurul ei. Așa se face publicitatea, asa se schimbă o imagine nedreaptă, meșterită politic. Ambasada? Icr? Se aude? Pliante care să spună că actul de naștere a(l) unui popor e în picioare de aproape 2000 de ani. Nu multe popoare se pot mândri cu un asemenea monument. Măcar să știe despre ce e vorba, nu să cadă pe spate.


joi, 6 iulie 2017

luni, 26 iunie 2017

Lansare de carte la Târnăveni

Moment poetic și recital de poezie Pavos
Marți, 27 iunie 2017, orele 18.00

Dublin : Valsuri. Moire, Editura Vatra veche, Colecția 100 de cărți pentru Marea Unire, 1918-2018. Nr. 47 (2017), 54 pg.

Cartea aceasta a fost scrisă, între 13 și 15 iunie 2015, la Dublin. Mai multe dintre poeziile ei au fost compuse în curtea interioară a Trinity College. Sunt, prin urmare, poezii de interior. E interiorul unde, pe iarbă, câteva dintre ele au fost citite în limba română unui grup de tineri poeți (care performau ad-hoc) și traduse (aproximativ) în engleză unei asistențe de o mână de oameni. Mâna care, de altfel, a și scris.

Poetrii, Editura Vatra veche, Colecția 100 de cărți pentru Marea Unire, 1918-2018. Nr. 48 (2017), 260 pg.

Această antologie conține integral cinci cărți de poezie scrise după plecarea în Franța, mai exact cele care sunt, oarecum vicinal, vitregitele Artei Imunitare. Am început cu ele și am terminat cu ele ocolind, înconjurând Arta Imunitară până la cele numite chiar Poeme postimunitare. Mai puțin radicale decât acelea, dar precedându-le, aceste poeme (tot postimunitare) constituie cărțile : Dopamină în alexandrini (2013), Çavraj (2013), Iarna de-ale gurii (2015), O rafie de lumesc (2015) și Dublin: Valsuri. Moire (2017). Versurile mai vechi, de la începutul anilor 2000, vor face obiectul unei antologii separate.

vineri, 23 iunie 2017

Poetrii. O antologie

Această antologie conține integral cinci cărți de poezie scrise după plecarea în Franța, mai exact cele care sunt, oarecum vicinal, vitregitele Artei Imunitare. Am început cu ele și am terminat cu ele ocolind, înconjurând Arta Imunitară până la cele numite chiar Poeme postimunitare. Mai puțin radicale decât acelea, dar precedându-le, aceste poeme (tot postimunitare) constituie cărțile : Dopamină în alexandrini (2013), Çavraj (2013), Iarna de-ale gurii (2015), O rafie de lumesc (2015) și Dublin: Valsuri. Moire (2017). Versurile mai vechi, de la începutul anilor 2000, vor face obiectul unei antologii separate.



Răzvan Ducan 60 - Supliment al revistei târgumureșene Vatra Veche




miercuri, 14 iunie 2017

Eveniment la Târnăveni - Răzvan Ducan 60



Vă invităm
la manifestarea culturală
RĂZVAN DUCAN - 60


VINERI, 23 IUNIE 2017, ORA 17,00,
La Centrul Social „Victoria” din Târnăveni

Se vor lansa cărțile:



●Răzvan Ducan, Cumpăr timp, versuri, Ed. Vatra veche, 2017
●Răzvan Ducan-60, album fotografic, Ed. Nico, 2017
● Nicolae Băciuț, Dus Întors. Răzvan Ducan, Ed. Vatra veche, Tg.Mureș, 2017
● Darie Ducan, Părintar. Răzvan Ducan, Ed. Vatra veche, Tg.Mureș, 2017
*
Se va lansa revista Vatra veche,
Supliment dedicat lui Răzvan Ducan
*
Se vor prezenta și cărți de
Darie Ducan:
●Marielnic urmat de 33 de Variațiuni pe teme din Pripealele lui Filothei de la Cozia, Ed. Nico, 2016
●Dublin: Valsuri. Moire, Ed. Vatra veche, 2017
*
Participă: 


● Nicolae Băciuț, scriitor, director al Direcției Județene pentru Cultură Mureș
● Lazăr Lădariu, scriitor, redactor-șef al cotidianului ”Cuvântul liber”

● Darie Ducan, scriitor

●Dorin Mircea Istrate, scriitor, președinte al Ligii Scriitorilor din jud. Mureș
●Nicolae Suciu, scriitor.



Prezintă
NICOLAE BĂCIUŢ

marți, 13 iunie 2017

Dublin: Valsuri. Moire


                                                                        
Argument


Cartea aceasta a fost scrisă, între 13 și15 iunie 2015, la Dublin. Mai multe dintre poeziile ei au fost compuse în curtea interioară a Trinity College. Sunt, prin urmare, poezii de interior. E interiorul unde, pe iarbă, câteva dintre ele au fost citite în limba română unui grup de tineri poeți (care performau ad-hoc) și traduse (aproximativ) în engleză unei asistențe de o mână de oameni. Mâna care, de altfel, a și scris.

Autorul

                                                     

sâmbătă, 10 iunie 2017

Răzvan Ducan 60. Părintar

În colecția 100 de cărți pentru Marea Unire -1918-2018  a Editurii Vatra Veche, a apărut Părintar, un amplu interviu pe care i l-am luat tatălui meu. Despre literatură, scris, sport, viață, Târnăveniul nașterii mele și a lui, multe, multe lucruri. O carte dragă tare.



vineri, 9 iunie 2017

Salut, cu dragă inimă, gestul lui Alex Ștefănescu

Salut, cu dragă inimă, gestul lui Alex Ștefănescu și mă bucur că nu cedează în fața mizeriei intelectuale a unei false elite, iubindu-și țara și apărând-o prin modelele ei și prin puterea condeiului. Alex Ștefănescu a scris despre mine și cărțile mele cuvinte nedrepte, superficiale. Ele însă nu contează. Mă bucur și salut gestul său de normalitate. Normalitatea a ajuns rara avis în România intelectualilor vânduți mai mult sau mai puțin direct.

joi, 8 iunie 2017

Apel supliment Vatra veche, Răzvan DUCAN 60


Tatăl meu, poetul Răzvan Ducan, împlinește în această lună 60 de ani. Revista târgumureșeană Vatra veche dorește să îi dedice un număr aniversar (un supliment) și își invită cititorii să se exprime:

Cei care doresc "să depună mărturie în favoarea sau împotriva" lui Răzvan Ducan, o pot face până în 10 iunie 2017, trimiţând "mărturiile" la adresa nicolaebaciut@yahoo.com sau vatraveche@yahoo.com .
Textele vor fi publicate într-un Supliment al revistei "Vatra veche" nr. 6/2017.
Vă mulţumim anticipat!
Nicolae Băciuţ

miercuri, 7 iunie 2017

Românii din jurul României

Să ascultăm puțin dialectul aromân (sau armânesc) al limbii române și să nu îi uităm pe acești români care nu au bucuria de a face parte din hotarele României. Dacă aș fi un om cu foarte mulți bani, aș face un sistem de burse pentru antropologi, lingviști, istorici tineri care să apropie de România comunitățile românești vechi, pe cale de dispariție. Cred că aici avem de lucrat în ceea ce privește diaspora (deși acești români sunt băștinași în respectivele locuri, nu sunt veniți de nicăieri), nu în Italia, Spania și Franța, locuri unde diaspora la modă se află din cauza unei istorii contrafăcute după 1989. Și de unde cei ce o compun se vor întoarce ca și cum n-ar fi fost.

Politrucii de serviciu ai Universității din București

Politrucul de rector al Universității din București cere Comisie de Etică pentru afirmațiile profesorului Gheorghe Iancu. Se pare că deranjează dacă ai alte opinii decât cele politruc-oficiale, neo-marxiste. Când i-am scris aceluiași rector, cerându-i comisie de etică pentru Mircea Cărtărescu și considerând nedemn pentru un profesor care predă literatură națională să meargă în publicații prin Spania (sau aiurea) și să afirme (în chiar titlul interviului, nu oriunde) că nu crede în literaturile naționale, acesta nici nu mi-a răspuns, deși legea îl obliga să o facă. Acolo unde negi ceea ce-ți dă salariul de vreo 25 de ani (chiar specialitatea ta, pe care o predai la clasă, nu ca în cazul lui Gheorghe Iancu!) nu e nicio problemă, dar unde ai o altă opinie, liber exprimată, da. Măi să fie! Pun, mai la vale, comunicatul acestor politruci. Nu comentez opinia domnului profesor Gheorghe Iancu, nici nu mă interesează dacă acesta are dreptate, deși, mai auzindu-l, tind să cred că are. Mă interesează doar ca dumnealui să aibă libertatea să exprime ceea ce crede. Dublul standard nu are nicio legătură cu etica și cu libertatea de exprimare. Să comparăm ce e de comparat, iar aici e de comparat!


„Universitatea din București respinge ferm orice afirmație care denaturează adevărul istoric privind Holocaustul și politicile naziste.

Universitatea din București se delimitează de declarațiile domnului profesor Gheorghe Iancu, făcute în cadrul emisiunii „Recurs la morală” (TVR, 3 iunie 2017). Comunitatea academică a Universității din București respinge orice tentativă de negare a adevărului istoric în legătură cu Holocaustul și atrage atenția că declarațiile membrilor comunității academice trebuie să se bazeze pe evidențe științifice.

Rectorul Universității din București, profesorul Mircea Dumitru, a solicitat conducerii Comisiei de Etică să ia în discuție declarațiile domnului profesor Gheorghe Iancu. "Cred că suntem datori față de generația actuală și față de cele viitoare să respectăm adevărul istoric și să fim consecvenți în combaterea antisemitismului, a urii și a rasismului", precizează rectorul Mircea Dumitru pe contul său de Facebook.

Conducerea Universității din București își reafirmă angajamentul de a combate antisemitismul, discriminarea, violența de orice fel și discursul instigator la ură, prin toate demersurile sale în spațiul academic și în afara acestuia.”